„Stăteam cu telefonul în mână și așteptam să primesc un mesaj, să mi se spună că e bine.” Povestea lui Ștefan, băiețelul care cântărea la naștere doar 1.250 g • Fundația Vodafone România - e normal sa facem bine

„Stăteam cu telefonul în mână și așteptam să primesc un mesaj, să mi se spună că e bine.” Povestea lui Ștefan, băiețelul care cântărea la naștere doar 1.250 g

Foto: Getty Images

„Mămica, uite bebelușul!”, asta a auzit Mădălina de la medicul de gardă ce îi cântărea băiatul născut prematur. Avea puțin peste un kilogram și s-a grăbit să iasă în lume, deși – povestește mama – nimic nu îl zorea. Era o sarcină normală, a treia pentru Mădălina, și mergea regulat la controale, iar ea avea o stare generală bună. Până într-o seară când, după un duș, i s-ar fi făcut rău. Așa a ajuns urgent la spitalul aflat la 28 de kilometri distanță de casă. Era în săptămâna 30 de sarcină, iar România era stăpânită de covid.

„Când am ajuns, mi s-a spus că o să nasc, dar vor încerca să-mi oprească contracțiile, poate mai stă bebelușul măcar câteva ore, cât să facă injecția pentru dezvoltarea plămânilor”, povestește Mădălina P. Medicii au reușit să „amâne” nașterea pentru două zile, iar duminică, 28 noiembrie, Ștefan venea pe lume cântărind 1250 de grame. Copilul urma să fie transferat la Suceava.

„Mi s-a spus așa: dacă nu ești sunată înseamnă totul este bine”, își amintește tânăra discuția inițială. „Dar eu, ca mamă, în momentul ăla, nu mă puteam gândi la bine. Nicio secundă. Când am ajuns acasă, mă uitam la ceilalți copii, dar gândul meu era doar la cel mic, că nu o să mai fie”. 

După externarea de la Botoșani, pentru Mădălina P. și soțul ei au început drumurile la Suceava, ca să își vadă copilul și să afle că „este bine”. Aveau voie doar cinci minute să îl privească și băteau atâta drum ca să îl vadă cum respiră.

Doctor Zaboloteanu „Știm cum să gestionăm un caz mai grav, dar nu aveam cu ce”

Povestea Mădălinei nu este singulară. Zeci de mame din Botoșani, județ cu 400.000 de locuitori potrivit recensământului din 2011, fac astfel de drumuri dacă nu au norocul să ducă sarcinile la termen. Județul are doar două maternități, cea de la Dorohoi, de nivel I, și cea de la Botoșani, de nivel II, care îl deservește în totalitate.

O raritate în infrastructura medicală românească, maternitatea din Botoșani are propria clădire, construită în 1983. Aici se înregistrează anual 2.800 de nașteri, în timp ce la Dorohoi vin pe lume aproximativ 50 de copii lunar, fără patologii. De altfel, compartimentul de specialitate nu are încă medic neonatolog, iar copiii cu probleme ajung la Botoșani. O presiune suplimentară pe maternitatea de aici, asta după ce în ultimii zece ani alte spitale orășenești și maternități din județ – Darabani, Trușești, Săveni – au fost închise.

Dr. Carmen Zaboloteanu, șefa secției de Neonatologie din Spitalul Județean de Urgență Botoșani.

„Faptul că suntem maternitate de sine stătătoare are avantaje și dezavantaje”, explică Carmen Zaboloteanu, șefa secției de Neonatologie. „Dezavantajul este că aici suntem doar maternitate, iar celelalte structuri sunt la Spitalul Județean (n.a. la o distanță de 600 de metri), avem acces la ele, dar nu sunt în aceeași clădire. Înainte nu aveam ecograf”, spune doctorul precizând că, pentru un nou-născut cu probleme, așteptarea unei analize ori consultul unui alt medic specialist îi pot influența starea de sănătate.

Carmen Zaboloteanu a ajuns în Botoșani în 2014 și lucrează într-o echipă tânără care un singur motto: copilul merită salvat cu orice preț. Și-a dorit aparatură modernă în secție, astfel încât copiii județului să nu mai fie transferați imediat la Suceava – unde exista maternitatea de nivel superior – ori la Iași sau Târgu-Mureș.

„Neurmărirea sarcinii într-o regiune săracă crește presiunea pusă pe echipa medicală neonatală”

Pentru Botoșani, un județ cu o infrastructură subdezvoltată, accesul la un serviciu medical este extrem de dificil. „Sunt mămici care nu ajung la medic”, spune doctor Zaboloteanu, precizând că nu le poți acuza de nepăsare. „Au alți cinci-șase copii acasă, nu au mașină, nu au bani de transport până în oraș, iar unele servicii – cum ar fi ecografiile mai performante – costă bani pe care o mamă dintr-un sat nu-i are”.

Amintește de o situație recentă a unei mame dintr-o comună aflată la 60 de kilometri distanță de Botoșani, al cărei copil avea nevoie de transfuzie. „N-am bani să vin, să mi se ia proba aia de sânge”, i-ar fi spus mama lui Carmen Zaboloteanu. „Cam asta e marea parte a copiilor cu probleme. Mama care nu poate sta în spital cu copilul, pentru ca mai are acasă alții, dar nici nu poate veni la cel internat să-l vadă. Și să-l trimitem mai departe? Cu atât mai puțin, pentru că nu au bani”.

Sunt cazuri în care mamele își urmăresc sarcina, dar nu au bani de ecografie morfo fetală, care se realizează în centrele universitare și care costă, și se întâmplă ca la naștere medicii să constate că fătul are malformații congenitale severe.

Asta înseamnă ca o mamă să nu aibă acces la serviciile medicale necesare, explică doctorul Zaboloteanu. „Dacă copilul cu malformație congenitală s-ar fi născut direct într-un centru universitar care face intervențiile chirurgicale, ar fi beneficiat din primele ore de viață de tot tratamentul”.

Sarcinile neurmărite sunt într-un procent destul de ridicat în județul Botoșani – 20-30% – iar asta pune o mai mare presiune pe echipa medicală, pentru că viața unui nou-născut prematur sau cu probleme de sănătate depinde de aparatura de care maternitatea dispune sau nu, ori dacă ele sunt libere și nu depind deja alți copii de ele. Pentru a trimite un nou-născut cu probleme la o maternitate de nivel superior e necesar să-l stabilizezi, explică șefa Neonatologiei de la Maternitatea Botoșani.

„Se întâmplă să ai două ventilatoare, dar dacă în gardă îți apar trei sau patru copii cu probleme, nu știi ce să faci în momentul ăla”, spune un alt medic din maternitate, Paraschiv. 

„E normal ca cel care se naște în România să aibă aceeași șansă ca cel care se naște oriunde. De ce să fie diferit?”

Potrivit echipei medicale de la Spitalul Botoșani, unul din zece nou-născuți este prematur, iar rata transferurilor către spitalul din Suceava sau către altele din țară este de 5-10%. Procentele au scăzut, pentru că medicii de aici consideră transferul ultimul pas pe care l-ar alege. „Am putea foarte comod să transferăm. Asta e, nu putem, stăm liniștiți că salariul merge, timpul trece, pensia vine, dar… nu știu. Am investit atât de mult timp ca să învățăm o anumită specialitate și e păcat. Vrem să-i facem și pe tinerii medici să nu simtă că e diferit ce se întâmplă aici față de medicina pe care au învățat-o”, spune Carmen Zaboloteanu.

„Marea problemă la nivel II sunt malformațiile congenitale de cord. Nu avem un medic cardiolog pediatru la nivelul județului, iar la nivelul județului vecin sunt trei-patru și atunci încercăm să învățăm să le recunoaștem și să le tratăm până când nou-născutul ajunge la specialist”.

Maternitatea din Botoșani dispune de 55 de paturi, din care 15 pentru terapie intensivă neonatală, un număr comparabil cu cel al secției din Suceava, de nivel superior. Diferența însă vine de la personalul medical. Sunt doar patru medici, deși în mod ideal ar fi nevoie de șase-șapte.

„Problema este că suntem în capătul țării, unde nu sunt medici. Dorohoiul nu are medic neonatolog, ci este o linie de gardă cu pediatria comună. A existat și Maternitatea Săveni, dar s-a închis pentru că nu este medic acolo” adaugă ea.

Pentru echipa doctorului Zaboloteanu, fiecare naștere dusă la externare și fiecare prematur salvat înseamnă mai multă încredere din partea comunității, dar și responsabilitate și efort continuu de educare. Multe mame sunt minore – în 2020, 86 de mame minore au ajuns la Botoșani -, altele nu merg la controale sau nu fac investigații nu doar pe parcursul sarcinii, ci și ulterior. Așa că medicul ar vrea să doteze ambulatoriul, astfel încât să ofere și spitalizări de zi și controale pentru care altfel mamele ar fi nevoite să se deplaseze la Iași sau la Suceava.

„Pentru mame nașterea înseamnă doar baloane și ursuleți de pluș; e greu să înțeleagă că poate fi o problemă cu copilul”, spune șefa secției de Neonatologie. Ea precizează că 20-30% din sarcinile care ajung la Botoșani sunt neurmărite. Medicii încearcă să amâne nașterea prin tratament medicamentos, dar nu se poate mereu. Fătul vine pe lume prematur, este stabilizat și ulterior transferat – atunci când spitalele vizate au loc liber. Iar transferul aduce după sine o nouă traumă pentru copil și pentru mamă. Pentru că adesea acasă mai sunt și alți copii de care cineva trebuie să vadă.

Asemenea Mădălinei, de la începutul acestui articol. Băiatul ei, prematur, născut în noiembrie 2021, a fost transferat de urgență la Suceava, la 150 de kilometri distanță de ea. 150 de kilometri pe care femeia îi parcurgea periodic, vreme de două luni, ca să își vadă pentru cinci minute copilul aflat într-un incubator. 

„Stăteam cu telefonul în mână și așteptam să primesc un mesaj, să mi se spună că e bine.

Dacă îmi venea să plâng, plecam afară. Dacă mă prindea băiețelul mai mare plângând, îi spuneam că mă doare capul, mă doare ceva”, își amintește Mădălina.

La începutul acestui an, în ianuarie, băiețelul ei a fost externat de la Suceava și transferat la Botoșani, iar ea s-a putut interna alături de el, în secția doctorului Carmen Zaboloteanu. Astăzi, mamă și fiu sunt acasă.

Separările ar putea dispărea sau ar putea fi de scurtă durată, speră medicul, dacă secția maternității dispune de infrastructura necesară. Recent, printr-o finanțare oferită de Fundația Vodafone România, Nenonatologia Spitalului Botoșani dispune de aparatură performantă, inclusiv de noi ventilatoare. Acestea vor putea controla cantitatea de oxigen pe care fiecare nou-născut o primește, pentru că în funcție de gradul de dezvoltare a plămânilor, depinde și concentrația de oxigen. „Blenderele pe care le-am cerut vor fi pentru sălile de naștere și vom începe reanimarea pentru copiii prematuri cu oxigen în cantitate mică, nu cât avem acum 30%”, explică Carmen Zaboloteanu.

Începând cu luna iulie 2022, maternitatea din Botoșani beneficiază de aparatură medicală în valoare totală de 894.300 lei, prin programul Fondul Viață pentru Nou-Născuți, constând în 41 de echipamente performante: 2 aparate de ventilație, 6 monitoare, 8 blendere de aer, 1 hota filtrantă cu flux de aer laminar, 6 lămpi de fototerapie, 15 injectomate, 1 kit complet de resuscitare neopuff, 2 CPAP.

În România, la fiecare șapte ore, un nou-născut moare într-o secție de neonatologie insuficient dotată. Trimite un sms cu textul RITM la 8845 și donează 2 euro / lună pentru nou-născuții cu grave probleme de sănătate. Împreună putem ține România în viață. Oferă-i și tu o bătaie de inimă!

Articol realizat cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.
Sursa: republica.ro

Ultimele articole

Categorii

Share articol

Scroll to Top