Nico are 11 ani şi este elev în clasa a V-a la şcoala gimnazială nr. 55. Locuieşte împreună cu mama sa în zona Republica, într-un spaţiu restrâns, în condiţii improprii unui trai decent. Mama lui n-a fost niciodată la şcoală şi lucrează ca femeie de serviciu la o scară de bloc. Până în clasa a IV-a, Nico nu prea s-a descurcat la şcoală, rezultatele lui slabe plasându-l în categoria copiilor cu risc crescut de abandon şcolar. În clasa a V-a i-a fost şi mai greu, adaptarea fiind anevoioasă.
Pentru el, dar şi pentru alţi copii care se află în aceeaşi situaţie, de la şcolile 55, 67 şi 22 din Bucureşti, a luat naştere Şcoala Socială de Fotbal Fundaţia Real Madrid, pe care Fundaţia Vodafone România o sprijină în cadrul programului de finanţare „Fondul pentru Fapte Bune„.
Proiectul oferă oportunităţi educative copiilor care provin din familii dezavantajate din punct de vedere social, ajutându-i să participe cât mai des la şcoală şi să obţine rezultate mai bune. În acest moment, în cadrul proiectului sunt ajutaţi 45 de copii, cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani, care participă săptămânal la antrenamente de fotbal ce au la bază metodologia Fundaţiei Real Madrid, antrenorii fiind formaţi periodic de către antrenorul oficial al organizaţiei.
De când a început să se antreneze, în noiembrie 2014, Nico a fost motivat şi încurajat astfel încât acum are rezultate şcolare bune – a luat 9 la teza de matematică şi chiar a participat la olimpiada de matematică, faza pe şcoală.
„În urma participării la program, copii și-au îmbunătăţit atitudinea faţă de şcoală, și-au dezvoltat capacitatea de a aplica în practică cunoștințele acumulate, și-au dezvoltat abilitățile individuale și sociale prin educația nonformală ca urmare a implicării acestora în activitățile din comunitate. De asemenea, participarea părinților la activitățile de consiliere a determinat îmbunătățirea relației acestora cu școala, copiii și reprezentanți ai comunității”, ne-a spus Gema Cobzariu, consilier psiholog în cadrul Şcolii Sociale de Fotbal Fundaţia Real Madrid.
„Au reușit să învețe să respecte un program, anumite reguli de conduită, s-au obișnuit cu grupul din care fac parte, au învățat ce înseamnă munca individuală, dar și în echipă, și au fost încurajați să manifeste fair-play față de colegi”.
Participarea copiilor la antrenamentele de fotbal a dus şi la dezvoltarea unor abilități de viață, cum ar fi asumarea responsabilităților, concentrarea asupra atingerii obiectivelor sau auto-motivarea.
„Copiii învaţă importanţa prieteniei şi a relaţionării bune cu colegii de şcoală şi în afara spaţiului acesteia, motiv pentru care considerăm că educaţia prin sport, prin modelul Şcolii Sociale de Fotbal, a avut şi are rezultate vizibile în ceea ce priveşte dezvoltarea socială a acestor copii, îmbunătăţirea atitudinii lor faţă de şcoală, dar şi menţinerea unui stil de viaţă sănătos”, ne-a spus Gema Cobzariu.
Copiii învaţă să facă sport, dar într-un mod distractiv, care-i ajută să evadeze din problemele cu care se confruntă în viaţa de zi cu zi.
„Nu contează ce înălţime au copii, ce sex sau ce greutate. Sportul este pentru toată lumea”, ne-a spus psihologul proiectului.
Copiii înscrişi în proiect proiect sunt pasionați de fotbal, iar Fundația Real Madrid promovează participarea copiilor la educație sportivă și urmăreste dezvoltarea armonioasă a acestora indiferent de talentul atletic, fără pretenția de a forma jucători profesioniști.
„Antrenorii consolidează competenţele de bază ale elevilor, îi învaţă tehnicile şi tacticile de fotbal fără să-i descurajeze, atunci când rezultatele nu se văd imediat”, ne spune Gema Cobzariu.
„Antrenamentele sunt concepute în aşa fel încât copilul să poată ltransfera metoda de învăţare şi în activitatea zilnică, mai ales la şcoală: să pornească de la simplu la complicat, de la general la specific, de la cunoscut la necunoscut, căutând integrarea unui conţinut nou la cunoşţinţele existente”.
„Obiectivul nostru este ca la sfârşitul fiecărui antrenament copiii să se simtă fericiţi”, spune consilierul.
Şi fericirea e un lucru mărunt, după cum spune cântecul, mai ales în condiţiile în care aceşti copii se confruntă cu situaţii de viaţă complexe, mulţi dintre părinţii lor având dificultăţi în găsireda unui loc de muncă sau a unei surse de venit temporare. Nivelul scăzut de educație al unora dintre părinți implicit lipsa unui sprijin adecvat în realizarea sarcinilor școlare are ca efect o performantă școlară slabă din partea copiilor.
Spre exemplu, în unul dintre cazurile sociale ajutate prin intermediul acestui proiect, mama, singură, are de crescut trei copii şi locuiesc cu toţii într-o cameră mică, aflată într-un bloc de garsoniere în stare avansatăde degradare. Condiţiile de locuit sunt insalubre. Există un pat, o masă şi cam atât. Fără încălzire în timpul iernii, fără condiţii de asigurare a unei hrane sănătoase şi variate, de care are nevoie orice copil, fără o sursă de venit a mamei, în afara alocaţiilor copiilor, fără condiţii minime unui trai normal, e greu să ieşi cu capul la suprafaţă.
„De multe ori copiii aşteaptă antrenamentele şi datorită sandvişurilor pe care le primesc la finalul fiecărui antrenament, acesta constituind o masă importantă pentru ei”, ne spune Gema Cobzariu.
Intervenţia specifică, în acest caz, este consilierea mamei şi sprijinirea familiei cu haine, alimente, rechizite şcolare, dar şi vizite la domiciliu a unor cadre didactice, pentru monitorizarea copiilor şi pentru a înţelege cum pot fi ajutaţi astfel încât educaţia lor să nu aibă de suferit.
În cadrul proiectului sunt organizate întâlniri periodice, lunare, de grup (sau individuale, dacă este cazul) cu părinţii copiilor, pentru a-i face pe aceştia să conştientizeze importanţa educaţiei copiilor, dar şi pentru a discuta cu ei diverse metode de abordare a problemelor comportamentale ale copiilor.
