Erau zile când în secția de terapie neonatală a Spitalului Județean din Slatina nu se facea o radiografie și altele în care aparatul era folosit de trei-patru ori. În astfel de momente, o primă radiografie poate însemna diagnosticul corect pentru viața unui prematur. „Nu mai vreau să lucrez cu cârpeli”, spune șefa secției de Neonatologie, dr. Lucica Alexe.
Simona Eremia era însărcinată cu gemene și știa că poate naște mai devreme de termen. Și-a dorit să ducă sarcina până la 36 săptămâni, s-a și rugat pentru asta, pentru că aflase că atunci plămânii nou-născuților sunt mai bine dezvoltați și riscul unor complicații e mai scăzut, doar că fetițele ei – Alexandra și Iris – nu au avut răbdare și au venit pe lume la 35 de săptămâni și jumătate.
Simona a fost internată la Județean, în Slatina, spitalul în care 25% dintre nașteri sunt premature și multe au asociată și o afecțiune pulmonară. La o oră de la aducerea pe lume a fetițelor, mama avea să treacă prin noi emoții. Prematurele aveau să facă prima lor radiografie, pentru ca medicul Lucica Alexe, șefa secției de neonatologie să le vadă plămânii. Ca printr-o minune, aparatul vechi de 20 de ani a funcționat în acea noapte, ceea ce a fost un noroc. Însă pentru un prematur, un diagnostic corect nu ar trebui să depindă de noroc.
„M-am liniștit când am văzut că nu erau probleme grave și nici ulterior nu au apărut”, povestește medicul Alexe. Gemenele Simonei au făcut detrese respiratorii, adică plămânii nu aveau capacitatea de a-și mări volumul suficient, așa că în următoarele 30 de ore copilele au avut nevoie de oxigen suplimentar. La patru zile după naștere erau mutate la post-terapie, fără oxigen suplimentar, pregătite să recupereze scăderea în greutate. Urma să fie externate.
La Slatina sunt zile în care nu poți face nicio radiografie
Atunci când trebuie să salvezi viața unui copil aparatura este esențială, la fel ca experiența și încăpățânarea medicului. Din 2016, de când conduce secția de neonatologie a Spitalului Județean din Slatina, doctorul Lucica Alexe încearcă să refacă încrederea oamenilor în capacitățile unui spital public cu fiecare nou-născut pe care-l îngrijește. Iar asta înseamnă și dotări corespunzătoare, care să-i ajute pe medici să ajungă repede la un diagnostic corect și să ajute la tratarea copiilor.
„Neonatologia e o specialitate grea. Adultul, când e bolnav, spune că-l doare capul, însă nou-născutul nu spune. Trebuie să ai ochiul format, să știi să acționezi în momentul respectiv. Atunci, pe moment, pentru că altfel îl pierzi”, spune Alexe.
În 2016, Secția de Neonatologie a spitalului a trecut printr-o renovare și o relocare. Terapia intensivă și salonul de prematuri au fost mutate pe același etaj cu sălile de nașteri, alimentarea cu oxigen a incubatoarelor a fost ranforsată cu prize corespunzătoare, au fost schimbate o parte dintre echipamente, însă pentru aparatul de radiologie nu au mai fost bani. În acest moment, spitalul preia și cazuri din județ, de la maternitățile de nivel inferior, dar se întâmplă să ajute și spitalele din județe vecine, atunci când centrele regionale sunt ocupate.
Cele zece locuri de la Terapie Intensivă sunt suficiente pentru nevoile județene sau cererile care apar din Teleorman, Alexandria sau Vâlcea. Probleme apar cu sarcinile premature. Potrivit legii însă, cele sub 32 de săptămâni trebuie transferate la o maternitate de rang superior. „Problema este cu locurile din țară, pentru că cele de nivel 3 sunt supraaglomerate și întâlnim dificultăți în transferul nou-născuților. Uneori trebuie să îi temporizăm până la transfer”, mai spune doctorul Alexe.
Secția pe care o conduce reușește să trateze nou-născuții cu probleme grave, dar un aparat de radiologie este vital. „Avem ventilatoare, avem incubatoare, iar în alte ocazii preluăm cazuri atunci când acestea sunt ocupate. Am avut de exemplu, un caz de la Alexandria, o sarcină de 30 de săptămâni: n-au fost locuri în toată țară, așa că l-am preluat. Am dus cazul la bun sfârșit, am externat copilul, fără hemoragii cerebrale, pentru că la 30 de săptămâni e o vârstă destul de fragedă”, afirmă Lucica Alexe.
Dar pentru un astfel de făt, când fiecare secundă este vitală, un aparat de radiologie care se defectează pe moment înseamnă complicații uriașe. Sunt zile când nu se face nicio radiografie și altele în care aparatul este folosit de trei-patru ori. În astfel de momente, o primă radiografie poate însemna și un diagnostic greșit, spune doctorița.
Doctor Alexe: „Nu mai vreau să lucrez cu cârpeli”
Secția de Terapie Neonatală a Spitalului Județean Slatina lucrează cu un aparat de radiologie care are peste 20 de ani vechime. Un aparat atât de uzat are adesea defecțiuni și erori de citire ce pot duce la diagnosticări greșite: într-o zi se arde, în altă zi filmele folosite pentru radiografii ies negre și nu pot fi deloc interpretate.
„E stresul foarte mare pentru că nou-născutul prematur are nevoie atunci să îi punem diagnosticul, să vedem cum arată plămânul lui sau să vedem unde am intrat cu cateterul”, explică doctorul.
„Tocmai când ai nevoie urgentă să faci o radiografie, atunci poate că nu funcționează, iar până suni la UPU sau la terapia mare, ca să aducem un alt aparat mobil, durează”. Iar dacă aparatul respectiv este la rândul său ocupat situația devine dramatică.
Pe parcursul anilor au tot apărut soluții de compromis, printre care și folosirea unui aparat mai vechi decât cel deja existent, însă nu sunt decât cârpeli. „Nu vreau să mai lucrez cu cârpeli”, mai spune doctor Alexe.
„La interpretare mi se spunea pneumotorax, ori pneumotorax e deja o complicație destul de severă la prematuri în condițiile în care aspectul clinic nu sugera lucrul ăsta”, povestește ea. A stabilizat copilul, i-a monitorizat respirația și pulsul timp de două ore, după care a reluat radiografia. Atunci „nu a fost o complicație”.
Erorile unui aparat nou digital nu ar fi de acest nivel, organele interne s-ar vedea în timp real, iar acolo unde ar exista dubii, doctorul poate schimba ușor contrastul. Mai mult, această vizualizare în timp real îi oferă echipei o siguranță în plus, atunci când trebuie să introducă un cateter, subțire ca o ață și lung de 20-25 de centimetri, prin vena nou-născutului, până ajunge la nivelul inimii. „Cateterele astea centrale percutare le punem la nou-născuții care vor avea spitalizare prelungită, nutriție parenterală, adică hrăniți prin perfuzii, pentru a nu fi înțepați de mai multe ori”, explică doctorul. Aceste catetere nu pot fi vizualizate la aparatul pe care-l au acum.
Bani pentru viață
Un nou aparat de radiologie costă peste 625.000 de lei. Suma e mare, iar spitalul nu a reușit să o acopere din fonduri proprii. La finalul lui 2021 însă, împreună cu o organizație locală, spitalul a câștigat o finanțare din partea Fundației Vodafone România, prin Fondul Viață pentru Nou-Născuți. Un program de dezvoltare a secțiilor de neonatologie de nivel I și II din țară.
Așa că secția are de la finalul lunii aprilie 2022 un aparat nou de radiologie, ceea ce se traduce în șanse ridicate la un tratament corect și rapid pentru nou-născuții din spital și la mai puțină presiune pe echipa medicală.
Următoarele echipamente aflate în curs de achiziție sunt aparate de ventilație mecanică și o stație de monitorizare centralizată a nou născuților, pentru trecerea la pasul următor: o soluție de telemedicină prin care medicii din Slatina să poată comunica rapid cu colegii lor din alte spitale. „Ca să avem telemedicină, trebuie să avem toate celelalte aparate puse la punct, adică să pot transmite medicilor cu care o să colaborez niște imagini clare, astfel încât să vorbim pe rezultate concrete. Altfel degeaba îi trimit eu o radiografie care-mi iese neagră toată, făcută cu un aparat din ăsta”, spune doctorul Lucica Alexe.
Când părinții simt schimbarea
„A doua zi după naștere a fost cea mai grea din toate punctele de vedere, și fizic, și psihic”, își amintește Simona Eremia. „Fără somn, cu dureri. Dar din a treia zi parcă ceva s-a schimbat. Inițial în fotografii am văzut fetele. Atunci când le-am văzut, ceva s-a schimbat. Am văzut cu ochii mei. Am simțit că există o schimbare și o dorință de a merge mai departe. A fost cea mai frumoasă zi, iar acum e din ce în ce mai bine și din punct de vedere fizic și mental. Pentru părinte, un copil este primul dar de la Dumnezeu, dar medicii și secția bine dotată sunt al doilea dar”, spune tânăra mamă. Simona Eremia a luptat pentru gemenele ei, iar echipa medicală și dotările unei secții de neonatologie au însemnat mai puține emoții pe durata acestei lupte.
În România, la fiecare șapte ore, un nou-născut moare într-o secție de neonatologie insuficient dotată. Trimite un sms cu textul RITM la 8845 și donează 2 euro / lună pentru nou-născuții cu grave probleme de sănătate. Împreună putem ține România în viață. Oferă-i și tu o bătaie de inimă!
Articol realizat cu sprijinul Asociației pentru Relații Comunitare.
Sursa: republica.ro
