Conform raportului „Cititorii secolului 21: Dezvoltarea abilităților de alfabetizare într-o lume digitală” al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (Organisation for Economic Co-operation and Development – OECD), la debutul pandemiei, 87% dintre elevii de 15 ani din România aveau atât o conexiune la internet acasă, cât și un computer pe care îl puteau folosi pentru activitățile școlare. Aceasta reprezintă o creștere de 56 de puncte procentuale comparativ cu ​​2006, dar ne situează ușor sub media OECD, de 89%.

44% dintre elevii din România au raportat că au fost instruiți la școală cu privire la modul în care pot recunoaște informațiile părtinitoare, comparativ cu media OECD de 54%.

Totodată, elevii din medii sociale defavorizate din România au declarat în proporție similară cu elevii din medii favorizate că sunt instruiți la școală cum să recunoască informațiile părtinitoare. În țările OECD, procentul în cazul copiilor din medii favorizate este cu 8% mai ridicat.

Totuși, elevii din România au obținut cu mult sub media OECD în ceea ce privește stăpânirea unor strategii de citire pentru a înțelege și a memora un text, pentru a scrie un rezumat și pentru a evalua credibilitatea surselor. Cunoașterea acestor strategii – în special a celor de evaluare a credibilității surselor – este puternic asociată cu performanța generală a lecturii.

Europa rămâne în urmă în privința pregătirii tinerilor pentru era informațională digitală

În contextul infodemiei COVID-19 – un termen utilizat de Organizația Mondială a Sănătății pentru a descrie abundența de informații diseminate despre criza sanitară, raportul arată că numai jumătate (54%) dintre elevii europeni sunt instruiți să recunoască o informație părtinitoare și doar unul din 10 disting între fapte și opinii. 

Accesul elevilor la tehnologii digitale și instruire diferă de la țară la țară, dar și între elevii provenind din medii socio-economice diferite. Șansele ca elevii din Australia, Canada, Danemarca și Statele Unite să fie instruiți pentru depistarea informațiilor părtinitoare sunt de două ori mai mari prin comparație cu elevii din Israel, Letonia, Republica Slovacă, Slovenia și Elveția.

Raportul indică un decalaj digital și în cazul elevilor provenind din medii defavorizate. Cu excepția Portugaliei și a Ungariei, elevii din medii defavorizate au fost semnificativ mai puțin expuși la instruire cu privire la validarea informațiilor primite. În Belgia, Danemarca, Germania, Luxemburg și Suedia, această diferență a depășit 15 puncte procentuale, indicând diferențe majore în accesul la educația digitală.