Ana și Rebeca, două fetițe de clasa a șasea și a șaptea, sunt prietene bune. Pe podeaua sălii în care copiii s-au adunat pentru o activitate de vacanță, desenează o inimă: „Nu îți trebuie toate lucrurile din lume ca să fii fericit. Dacă ai prieteni, ești cel mai bogat om din lume”. Ana și Rebeca sunt voluntare ale Asociației Proiect Pro Europa din Vatra Moldoviței, județul Suceava, iar rolul lor este să îi ajute pe copiii mai mici să se simtă în largul lor, să facă cunoștință unul cu celălalt, să capete mai multă încredere în sine. Dansează, împreună cu alți voluntari, în față, în timp ce o sală întreagă de copii se mișcă pe ritm.
Copiii care îi ajută pe alți copii să își depășească timiditatea
Însă nu au dansat dintotdeauna în față. „Înainte de a veni aici, eram cea mai timidă persoană din lume. Eram atât de timidă încât stăteam mereu în spate, noi ne-am întâlnit în spate, pentru că amândouă am fost timide. Acolo stăteam și am început să râdem. Ea râdea de cum dansează ea, eu râdeam de cum dansez eu. Și ne întrebam de ce râdem. Și ne-am dat seama că de fapt suntem copii și că suntem la fel și că nu are de ce să ne fie frică. Am ajuns să dansăm chiar în față, am mers în caravane, ne-am jucat și totul s-a schimbat”, spune fetița, în câteva fraze povestea transformării ei.
Rebeca și Ana iau regulat parte la activitățile Asociației Proiect Pro Europa fondate de profesoara de română Daniela Ceredeev pentru copiii din Vatra Moldoviței. De-a lungul timpului, Asociația a organizat activități de tip afterschool pentru 550 de copii din cele cinci sate ale comunei, activități de vacanță, dar și un Laborator de Învățare Alternativă. Toate cu un singur scop: să îi ajute să se transforme în oameni încrezători în propriile forțe, cetățeni responsabili și implicați în comunitate. Încrederea în propriile forțe și dorința de a-i ajuta pe ceilalți sunt printre lecțiile pe care le învață copiii în ore și ore care par o joacă.
O discuție despre prietenie
Copiii desenează, iar tema desenului de astăzi este prietenia. Pornind de la linii colorate trasate pe hârtie, Daniela Ceredeev poartă cu copiii, în termeni foarte simpli, o discuție depre o temă care ajunge să traseze liniile vieții unui om. Îi întreabă pe cei mici dacă un prieten e cineva care te laudă atunci când greșești sau care îți spune adevărul. Copiii spun că prieten este cel care îți spune adevărul. O întreabă pe o fetiță când i-a spus adevărul ultima oară adevărul prietenei ei. Fetița îi răspunde că azi, în timp ce desenau.
„I-ai spus că nu îți place desenul ei?” „Ei, nici chiar așa…”, spune cea mică, plină de candoare. „Ei nu îi prea plăcea ce făcuse, dar mie mi se părea frumos, așa că i-am spus că a desenat frumos”, povestește ea, reușind de fapt să rezume una dintre cele mai frumoase trăsături ale unui prieten. Omul care știe să spună adevărul care îți dă aripi.
Daniela Ceredeev crede că o comunitate mică dintr-o zonă de munte are nevoie să știe că dincolo de fân, pământ, animale, munca în gospodărie există o lume întreagă pe care o pot cuprinde cu mintea. Unul dintre programele desfășurate de asociație este „Laboratorul de învățare alternativă”, realizat cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România.
„Laboratorul presupune experiență directă, muncă efectivă. Ceea ce facem noi poate constitui oricând o alternativă de învățare pentru că este scos din formal și rigid. Copiii știu când vor să învețe, cât pot să învețe, când sunt pregătiți să facă asta. Proiectul se adresează tuturor școlilor de pe raza comunei, sunt cinci școli în Vatra Moldoviței, iar noi avem aici mai multe comunități etnice. Scopul este de a pune în valoare interculturalitatea, de a pune în valoare faptul că ei sunt foarte diferiți, că vin din comunități diferite, dar a au atuuri speciale. Tocmai acest lucru îi face încrezători, tocmai acest lucru îi construiește foarte bine pentru ceea ce vor deveni ca oameni”, spune Daniela Ceredeev. Îți recomandămDintr-o mare suferință, Mihăiță Neșu a reușit un salt supraomenesc: am fost la Oradea să-i cunosc pe curajoșii „copii ai lui Măgăiță”Raluca IonEditor
E mai ușor de preluat modelul unui coleg, decât modelul unui profesor
În cadrul programelor fundației, un rol esențial îl au elevii tutori, care le oferă sprijin celorlalți elevi și îi ajută, de fapt pe aceștia să învețe uneori mai bine chiar decât o pot face profesorii. „Am vrut să pun în valoare copiii foarte buni, care au ceva de spus, care pot deveni modele pentru colegii lor. Și e mai ușor de preluat un model venit de la un coleg decât un model impus de profesor. Modelul de la catedră rămâne uneori prea formal și atunci modelele colegilor lor, cu performanțe, sunt mai ușor de adoptat”, explică profesoara unul dintre beneficiile învățării pe orizontală.
Daniela Ceredeev este unul dintre cei 10 profesori premiați în acest an în cadrul Galei Proiectului Merito, care își propune să îi aducă în atenția publică pe profesorii valoroși ai României. A fost decorată de președintele Klaus Iohannis pentru rolul său în educație și a obținut cinci premii pentru voluntariat, o componentă de bază a proiectelor pe care le desfășoară. Elevii ei sunt încurajați să facă mereu lucruri pentru ceilalți, fie că este vorba despre copii abandonați de părinți sau bunici uitați în gospodăriile lor de munte cărora nu le mai trece nimeni pragul. „Poate au copii, dar sunt plecați în străinătate și nu i-au mai vizitat de foarte mult timp. Iar noi când pășim în curtea lor le vine să verse o lacrimă de bucurie când văd că cineva se gândește la ei”, a văzut Mihai, un voluntar în vârstă de 15 ani, care învață la liceu în Vatra Moldoviței. A rămas cu un gând în urma acestor vizite: „Să nu lăsăm și noi copiii să meargă în străinătate și să rămânem singuri la bătrânețe și să îi ajutăm, să îi sprijinim să își găsească un loc de muncă în România”.
Daniela Ceredeev vrea să îi lase pe copiii care vin la Asociație cu o lecție învățată, cea a adevăratei generozități. „Copiii învață să fie responsabili să anticipeze nevoile celorlalți, să le iasă în întâmpinare fără a-i pune în situația delicată de a cere ajutor. Foarte mulți resimt, ca pe o nemulțumire personală faptul că au ajuns în situația de a fi ajutați. E important să găsești o formă frumoasă să intri în viața lor, să lași un semn frumos acolo și ei să te simtă ca pe un prieten, nu ca pe un binefăcător”, crede profesoara.
