Legată cu zeci de fire de monitoare și intubată, fetița Nataliei și-a petrecut primele 14 zile de viață într-un cuib de bine. Dr Laura Suciu: „În acești zece ani am avut foarte multe situații în care am simțit lipsa unui echipament de încredere” • Fundația Vodafone România - e normal sa facem bine

Legată cu zeci de fire de monitoare și intubată, fetița Nataliei și-a petrecut primele 14 zile de viață într-un cuib de bine. Dr Laura Suciu: „În acești zece ani am avut foarte multe situații în care am simțit lipsa unui echipament de încredere”

Când și-a văzut prima dată fetița nou-născută, într-o cutie mică, legată cu zeci de fire de niște monitoare și intubată, Natalia a simțit cum îi fuge pământul de sub picioare. Nu își putea dezlipi ochii de mânuțele vineții, care tremurau ușor în somn, iar singurul ei gând a fost să se roage la divinitate pentru sănătatea minunii căreia îi dăduse viață. Treptat, proaspăta mamă, încurajată de echipa de medicii dedicați, aflați minut de minut lângă copilă, a început să capete speranță că lucrurile se pot îndrepta într-o direcție bună, iar soarele va veni și pe strada ei.

Gândindu-se în urmă, nimic nu prevestea că bebelușul pe care Natalia îl aștepta ar fi avut o suferință. La ultima ecografie făcută, la Luduș, cu o lună înainte de naștere, medicul îi spusese că fetița ei avea o greutate de 2,1 kilograme, mai mică decât cea normală, însă nimic îngrijorător. Abia după naștere Natalia avea să afle că greutatea reală a bebelușului era de fapt mai mică cu aproape 350 de grame, eroarea fiind generată de ecograful de slabă calitate. 

Nici analizele nu arătaseră că ar fi fost vreo problemă, iar insuficiența placentară, motivul pentru care copilul nu a luat în greutate, nu fusese descoperită. „Din câte am înțeles eu, ar fi trebuit să nasc cu o lună mai repede, pentru că ea, cu o lună înainte să se nască, s-a oprit din dezvoltare”, povestește Natalia, iar ochii încep să i se umezească când rememorează clipele prin care a trecut.

Ajunsă la maternitatea din Luduș, femeia a aflat de la medici că fătul nu se mișcă deloc, așa că a fost operată de urgență. Fetița ei a avut sub 2 kilograme la naștere, așa că a fost transferată la secția de Neonatologie de la Spitalul Clinic Județean din Târgu Mureș. ,

Aici, la „Maternitatea Veche”, așa cum mai este numită secția, fetița Nataliei a fost hrănită cu seringa și mânca abia câte 2 mililitri de lapte. Într-o săptămână, a ajuns să mănânce 15 mililitri, iar asta era o victorie.

Copilul ei a petrecut primele sale 14 zile de viață într-un incubator, un cuib de bine. Pe 15 februarie, la trei săptămâni după ce a ajuns în maternitate, Natalia și fetița ei au putut pleca acasă.

Cea mai mare frică a medicilor de gardă

Medicii spun că riscurile la care sunt supuși nou-născuții prematur sau care au nevoie de terapie intensivă sunt multiple. Iar fiecare clipă poate face diferența în lupta aspră pentru supraviețuire.

Înainte să plece într-un transport neonatal, copilul trebuie echilibrat, scos din incubatorul său și așezat într-unul de transport, iar tuburile prin care primește medicamente trebuie scoase. Toate acestea aduc riscuri, explică medicul Laura Suciu, șefa secției de Terapie Intensivă Neonatală de la Spitalul Județean Târgu Mureș. 

Provocări apar la tot pasul. Medicii povestesc că se confruntă uneori cu situații în care gravide care vin la spital să nască nu au fost, pe parcursul sarcinii, la nicio investigație medicală, așa că informațiile lipsesc cu desăvârșire.

„Când ești de gardă, cea mai mare frică a ta este să ai un nou-născut despre care nu știi dacă are probleme respiratorii sau dacă are o malformație cardiacă”, povestește doctorița Laura Suciu. În lipsa unor informații clare în dosarul pacientului, medicii lucrează prin eliminare și încearcă să caută semnele care să-i direcționeze spre o soluție cât mai corectă. Trebuie să se bazeze pe experiență și pe propriile instincte pentru a lua decizia care va salva viața nou-născutului.

Cinci incubatoare și o mână de medici dornici să facă mult bine

Laura Suciu lucrează de zece ani la secția Spitalului Clinic Județean din Târgu Mureș. În primii ani, „Maternitatea veche”, așa cum mai este cunoscută clădirea de pe strada Köteles Sámuel, avea doar cinci incubatoare și o firmă mare pe care scria „Clinica de Neonatologie”, însă echipamentul medical era total insuficient. „În schimb, erau niște oameni care doreau să facă mai mult, să facă bine”, istorisește doctorița începuturile sale în cadrul secției.

Încetul cu încetul, din achiziții, donații, împrumuturi din alte secții și centre, clinica de pe strada Köteles a crescut, iar echipa s-a mărit. Dacă atunci când a ajuns ea era un singur neonatolog și patru medici pediatri, astăzi secția a devenit de sine stătătoare, iar neonatologia nu mai este privită ca „o simplă anexă a Pediatriei”. Doar în 2020 au fost aici 1.670 de nașteri, cu peste 400 mai multe decât în 2015.

Un diagnostic și o intervenție rapide, șanse mai mari pentru copil

În lume, an de an, circa 15 milioane de bebeluși se nasc înainte de termen, din diverse motive, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

În România, depinde unde te naşti, ca să poţi trăi, pentru că nu în toate județele există unităţi de neonatologie dotate pentru preluarea cazurilor severe. Un copil prematur sau cu nevoie de terapie intensivă care nu are şansa să vină pe lume într-o maternitate dotată cu aparatură medicală adecvată nu va supravieţui. 

România apare într-un clasament negru, cu cea mai ridicată rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană: la fiecare 1.000 de născuți vii, țara noastră înregistrează șase decese, aproape dublu față de media europeană. Unii dintre acești nou-născuți ar putea fi salvați dacă maternitatea în care ajung ar avea aparatura necesară sau dacă transferul SMURD ar dura cu 15 minute mai puțin.

Un diagnostic și o intervenție rapide înseamnă șanse mai mari pentru copil, spune doctorul Ovidiu Gârbovan, managerul Spitalului Clinic Județean din Târgu Mureș, medic primar de obstetrică-ginecologie. Apariția unei deficiențe, continuă medicul, trebuie urmărită înainte de naștere. „Ulterior, o echipă de obstetricieni stabilește o naștere cu traumatism cât mai mic asupra fătului și, nu în ultimul rând, ai o echipă de neonatologi care va prelua acești copii și va asigura îngrijirile din primul minut de după naștere. Astfel nu o să așteptăm trei zile, cinci zile după un diagnostic”, punctează doctorul Ovidiu Gârbovan.

Presiunea pe secțiile de nivel superior e mare și constantă

Maternitățile de la noi sunt împărțite în trei categorii mari, în funcție de dificultatea intervențiilor pe care le pot face. Sunt 14 secții de nivel III, de excelență, care trebuie să fie capabile să trateze nou-născuții cu probleme majore și 169 de secții și compartimente de nivel I și II.

Asta înseamnă că un copil născut într-o secție de nivel I, cum e cea de la Luduș, poate ajunge la Maternitatea Veche, care e o secție de nivel IIb, în caz că este prematur sau are nevoie de terapie intensivă, așa cum a fost cazul fetiței Nataliei. Dacă nou-născutul are probleme mai grave, acesta e preluat de centrul de excelență din cadrul Spitalului Clinic Județean.

Pentru că adesea maternitățile mai mici nu au dotările necesare, presiunea pe secțiile de nivel superior e mare și constantă. La Târgu Mureș, cele mai multe transferuri vin de la secțiile de nivel I din județ, adică cele care au puține echipamente pentru cazuri complicate și inclusiv din alte părți ale țării. Medicii se confruntă, de cele mai multe ori, cu cazuri în care aceste transferuri sunt anunțate de pe o zi pe alta, când copilul se naște prematur și are nevoie de suport respirator sau cu o patologie neidentificată. Secția este constant la capacitate maximă.

„În acești zece ani am avut foarte multe situații în care am simțit lipsa unui echipament de încredere”

În medie, un copil stă în terapie intensivă timp de 7 zile, spune doctorița Suciu. Iar aici e nevoie de aparatură și echipamente performante, nu doar de dedicarea, experiența și hotărârea medicilor.

În secția Laurei Suciu, cea mai importantă achiziție de aparate a fost realizată în 2007-2008, printr-un Program național, iar achizițiile ulterioare au fost făcute în funcție de nevoi punctuale, cu ajutorul conducerii, al sponsorilor și al organizațiilor neguvernamentale. Printre cele mai vechi echipamente din dotarea maternității se află trei injectomate din 1999 și altele care nu mai beneficiază de service sau consumabile.

Până recent, echipa doctoriței Suciu folosea un ecograf care nu era potrivit pentru cord și apela la celelalte spitale pentru asta, iar asta crea frustrări din toate părțile: „Se fac toate aceste investigații și la capătul lor se dovedește că a avut o problemă mică, care ar fi putut fi tratată și aici. Apare și frustrarea ta ca doctor, întrucât colegul de dincolo îți spune că i-ai trimis un caz ușor, în timp ce el se lupta cu zece cu care nu știe ce să facă. Apare și frustrarea părintelui care spune că-i trimiți copilul la spital.” Pe de altă parte, au fost situații în care, tot din lipsa echipamentelor, malformații cardiace sau alte afecțiuni grave au fost observate abia în a treia sau a patra de spitalizare.

„În acești zece ani am avut foarte multe situații în care am simțit lipsa unui echipament de încredere, a unui echipament cu care să poți lua o decizie, chiar și acea decizie de transfer”, sintetizează ea.

Aparatură nouă, de aproape 800.000 de lei, adusă de un ONG

Asociația Cristi Vasiliu reușește să umple o parte din aceste goluri și să întărească, pe alocuri, echilibrul delicat în care se află sistemul medical românesc.

Organizația a reușit să obțină o finanțare de 791.750 lei, de la Fundația Vodafone România prin Fondul Viață pentru Nou-Născuți, cu ajutorul căreia să cumpere 36 de aparate, echipamente și un sistem de telemedicină pentru modernizarea secției de Terapie intensivă neonatală a SCJ Mureș. Unele echipamente — cum ar fi injectomatele — vor fi înlocuite. De asemenea, vor fi adăugate aparate care lipsesc acum, cum ar fi o masă cu flux laminar, unde se pregătesc perfuziile și tratamentele medicale, sau un ecocardiograf.

Echipamentele vor nivela decalajul între experiența medicilor și mijloacele pe care le au acum la îndemână, spune fondatoarea organizației, Delia Vasiliu: „Pentru medici este ușor frustrant și dificil să știe că sunt înalt calificați și să fie nevoiți să lucreze cu infrastructură depășită”.

Aceste dotări ar trebui să ducă și la reducerea numărului de transferuri către Secția Spitalului de Urgență, însă o soluție pragmatică ar rămâne, din punctul său de vedere, transformarea „Maternității vechi” într-una de nivel III, cu mai multe paturi și incubatoare și cu o capacitate mai mare de răspuns. 

La fiecare 7 ore, un nou-născut din țara noastră moare într-o secție de neonatologie insuficient dotată.

Trimite RITM la 8845 și donează 2 EUR/ lună pentru nou-născuții cu probleme grave de sănătate.

Împreună putem ține România în viață. Oferă-i și tu o bătaie de inimă!

Articol documentat de ARC.

Sursa: republica.ro

Ultimele articole

Categorii

Share articol

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on whatsapp
Share on email
Scroll to Top