Clasicul dosar cu șină atât de folosit în cazul beneficiarilor de servicii sociale este înlocuit, din martie, cu un dosar digital. O asociație din Cluj a lansat o aplicație gratuită, care înlocuiește dosarul clasic și îi scapă pe asistenții sociali de zeci de kilograme de hârtie: între 37 și 40 de kilograme de dosare anual, de persoană.
„Am calculat cu colegii”, spune Alexandrina Kiss, director executiv al asociației care oferă sprijin comunității sărace din Pata Rât, o colonie umană de la marginea Clujului. „Fiecărui asistent social îi revin câte 25-30 de dosare ale beneficiarilor, dosare care împreună cântăresc între 37 și 40 de kilograme de hârtie utilizată. Noi, FDP Cluj, avem cinci asistenți sociali, iar aceste dosare trebuie păstrate”, explică Alexandrina Kiss, în Podcastulde fapte bune Există dosarul digital. Cine îl folosește, realizat de Diana Marcu și amplificat de Republica.ro. Puteți asculta podcastul accesând fișierul audio de la finalul acestui articol sau clipul video așezat de la începutul acestui articol.
Dosarele beneficiarilor asociației, de exemplu, strânse în ultimii cinci ani, ocupă 40 metri cubi dintr-o încăpere special amenajată. E mai greu pentru organizațiile mici sau medii, explică Kiss, și asta pentru că „trebuie să ai un plan foarte bun de arhivare și să le și găsești când ai nevoie. Informația e pe hârtie. Dacă vrei să cauți date despre un caz din 2015-2016, pentru că persoana respectivă a revenit în sistem, atunci te duci la propriu să cauți în arhivă dosarul respectiv și să îți găsești informația”.
Asociația Alexandrinei Kiss avea, în ianuarie 2021, 175 de beneficiari, cei mai mulți provenind din comunitatea de pe Rampă, din Pata Rât, o colonie situată la marginea Clujului, lângă groapa de gunoi. (n.r. colonia este împărțită în mai multe zone: Dallas, Cantonului, Colina Verde și zona Rampei). „Am început un program integrat – lucrăm cu femeia însărcinată, apoi cu mama și nou-născutul, copil 2 – 3 ani / 3 – 6 ani, iar în ultima vreme am început să îi sprijinim și în parcursul școlar, mai mult în perioada pandemiei pentru că nu aveau posibilitatea de a se conecta online la cursuri”, spune Alexandrina Kiss.
Pata Rât este o comunitate segregată, formată din oameni care au ajuns aici , în timp, începând cu anii 60, din motive diverse. În prezent, aici trăiesc undeva la 350 de familii, peste 1500 de persoane. Cei de pe Rampă, de exemplu, provin din zonele limitrofe ale Clujului, din comunități extrem de sărace și s-au stabilit în Pata Rât pentru a selecta gunoiul. „Lucrăm cu 37 de familii, care locuiesc în barăci improvizate, nu au apă și nici electricitate în forma de care beneficiem cei mai mulți dintre noi – am reușit să le montăm niște panouri solare care să le asigure lumina, însă din acestea s-au mai stricat și necesită întreținere -, nu au un spațiu adecvat nici școlii, nici unui trai decent”, spune Alexandrina Kiss. „Nu este un loc în care un copil să crească și să aibă o copilărie sănătoasă pentru că, în majoritatea timpul, acești copii sunt cu afecțiuni respiratorii.”
Fiecare dintre acești oameni, beneficiari ai serviciilor sociale, are în prezent câte un dosar care cântărește kilograme de hârtie. Grație aplicației lansate de FDP Cluj cu sprijinul Code for Romania și al Fundației Vodafone România, acest dosar a devenit unul digital, fiind încărcat pe o tabletă sau pe telefonul mobil al asistentului social.
În dosarul digital se regăsesc documentele standard pe care un furnizor de servicii sociale, este obligat, conform legii, să le elaboreze și să le dețină: de la anchetă socială până la fișe de monitorizare ale cazului, consiliere, vizite. „Ce ne dorim este ca, în loc să folosim timpul completând hârtii, să reușim să îmbunătățim calitatea muncii cu beneficiarul, astfel încât să reușim să îi ajutăm mai mult”, explică Alexandrina Kiss. Un asistent social petrece patru zile din cinci pe teren, alături de oameni, spune aceasta, iar timpul alocat întocmirii dosarelor continua și după programul de lucru. „Nu reușeam să fim cu dosarele la zi, nu mai aveam timp personal și într-o lume a schimbării nu e normal să stăm îngropați în hârtie. Munca asta pe care o facem se poate automatiza”, mai spune Kiss.
Ideea a pornit în 2019 și s-a materializat cu sprijinul financiar al Fundației Vodafone România. Beneficii sunt și în relația cu instituțiile statului, respectiv cu direcțiile de Asistență socială și cea de Sănătate, care accesează soluția digitală gratuit. Practic, așa se vede în timp situația fiecărui beneficiar, inclusiv starea de sănătate.
Informațiile fiecărui beneficiar vor fi stocate digital, începând cu acest an, din ianuarie, spune Alexandrina Kiss. „Nu avem resurse să stăm să introducem tot dosarul din spate, dar ancheta socială va fi trecută pentru ca ea se actualizează permanent și este una complexă. Important este ca de acum încolo să mergem în formatul ăsta și să îi însoțim pe oameni petrecând timp de calitate cu ei, nu îngropându-ne în hârtii. Vrem să îi ajutăm să iasă din acest statut de beneficiari ai serviciilor sociale și să fie independenți, ca cei mai mulți dintre noi”.
O familie s-a desprins din comunitatea de pe Rampă și e independentă în acest moment, povestește Alexandrina Kiss pentru Republica. „Pe parcursul perioadei în care am lucrat cu ei au înțeles că mediul de acolo nu e sănătos pentru copii, și în primul rând vorbim de sănătate fizică. Iar când copiii au început să meargă la școală, părinții au zis că Da, nu este un loc potrivit și au plecat din comunitate. S-au întors în satul din care au venit, și-au ridicat o căsuță mică. Încercăm să fim alături de ei pentru că ne dorim să nu se întoarcă. Cred că orice mediu este mai bun pentru ei decât comunitatea de pe Rampă. Pentru că vorbim de un mediu toxic, în primul rând, cu mulți factori care afectează siguranța oricărei persoane, mai ales a unui copil. Au avut o ușoară tentativă de a se întoarce, dar vorbind cu ei au înțeles că e mai bine acolo unde sunt”.
Întrebată care sunt cele mai frecvente probleme de sănătate ale copiilor care trăiesc în Pata Rât, Kiss vorbește despre cele respiratorii și digestive. „Întâlnim frecvent paraziți intestinali și probleme de nutriție. Copiii nu au o alimentație corespunzătoare, chiar dacă asociația reușește cu sprijinul Direcției de Asistență Socială din Cluj să le asigure un mic dejun, o masă caldă și o gustare. Nu e suficient”.
Dosarul Digital, soluția lansată în martie de FDP Cluj, poate fi preluată la nivel național și adaptată inclusiv la nivel de minister, precizează Alexandrina Kiss, ca o soluție care facilitează munca. Aplicația ar putea fi considerată standard pentru furnizorii de servicii sociale licențiați, mai spune Kiss anunțând că soluția digitală va avea fi îmbunătățită. „Ne-am gândit să o dezvoltăm”, afirmă aceasta în podcastul amplificat de Republica.ro.
