A trecut forfota sărbătorilor de iarnă și stăm de vorbă cu Alexandru Iureș, co-regizorul spotului “Scrisori pentru Moș Crăciun” despre inspirație, efemeritate, muncă în echipă și planuri de viitor.
Alex, care este regizorul tău preferat, cel care te-a inspirat cel mai mult?
Alexandru Iureș: Cred că e complicat de ales un singur regizor din atâtea nume și stiluri. Așa că o să spun trei nume care mi-au venit în minte direct: Truffaut, Kubrick, Zvyagintsev. E o discuție lungă și o listă și mai lungă de regizori, dar pentru moment mă opresc la Zvyagintsev pentru că spune povești frumoase, le spune bine, e foarte atent la introspecție și știe să pună camera în așa fel încât să susțină dramaturgia. Pe foarte foarte scurt.
Am observat că nu te urci în lift. De ce?
Mă urc, dar cât pot de rar. Nu mă simt bine la înălțime plus că mișcarea face bine. Suntem făcuți să ne mișcăm.
Deci îți place să te miști. Faci sport?
Îmi place să fac mișcare și merg la sport cât pot de des. Cred că se face prea puțină mișcare în general deși e drept că în ultimii ani din ce în ce mai multă lume acordă atenție acestui subiect.
Ai spus odată că dușmanul unui lucru bun este un lucru și mai bun. La ce te refereai mai exact?
Este o vorbă pe care mi-a spus-o profesoara mea de montaj, doamna Cristina Ionescu, acum mulți ani. Zicala sună așa: dușmanul binelui e mai-binele. Se referă la faptul că uneori când încerci prea mult să îmbunătățești ceva ce este deja bun sunt șanse să strici ceea ce ai. Dar în nici un caz nu are legătură cu ideea de a te mulțumi cu ceva călduț.
Adică un fel de: sasul când nu are treabă, își dărâmă gardul. Pari o combinație de pragmatic cu artistic. Ce visai să fii când erai mic?
Când eram mic lumea mă întreba ce vreau să fiu când o să mă fac mare. Nu am înțeles rostul întrebării nici atunci, cum nu-l înțeleg nici acum. Mi se pare o idee preconcepută într-o oarecare măsură. Mai degrabă cred în urmarea instinctului și în încercări.
Cât de mult au fost influențate alegerile tale profesionale de faptul că ai crescut într-un mediu artistic marca “Marcel Iureș”?
Îmi e greu să cuantific. Probabil destul de mult având în vedere că am crescut în teatru și în același timp cu o mamă muzician. În casă am auzit-o pe mama studiind la pian, îl vedeam pe tata citind textele, am crescut totodată cu o bibliotecă gigantică și maldăre de cărți peste tot. Cred că toate astea au avut o oarecare influență.
Aceasta nu este prima ta colaborare cu Fundația Vodafone. În ce măsură reprezintă un proiect cum este “Scrisori pentru Moș Crăciun” o provocare pentru regizorul din tine și în ce măsură pentru omul Alex Iureș?
Cred mult în binele pe care oamenii îl pot face și cred că provocarea este să continui să faci bine. Oricând și oricui. Proiectul mi se pare unul extrem de frumos și realmente mă bucur să văd că el continuă de atât de mult timp. Cred că este un exemplu care trebuie urmat. Din punct de vedere regizoral, împreună cu bunul meu prieten George Dăscălescu cu care am co-regizat spotul, încercăm să tratăm lucrurile cât mai proaspăt. Sigur că există rețete, dar nu cred că ele trebuie aplicate în orice condiții. În cazul „Scrisori pentru Moș Crăciun” am vrut să lăsăm povestea să vorbească fără să o „îmbrăcăm” în mijloace care uneori pot distrage atenția de la mesaj.
Tu și George sunteți o echipă. Cum ați ajuns să lucrați împreună?
Cu George mă știu de când aveam 10 ani pentru că amândoi am copilărit în teatrul Odeon. Alergam ore în șir prin culise, prin scenă și prin sala de sport a teatrului cu un alt prieten de-al nostru foarte bun, Andrei Ioachim. De atunci și până în 2011 nu am mai știut nimic de George și ne-am reîntâlnit la un festival de film. Cineva ne-a făcut cunoștință și fiecare ne-am văzut de treabă mai departe. După câteva minute evident a venit și revelația. De acolo încolo lucrurile s-au așezat foarte repede.
Cât de aproape este scenariul spotului de realitate și cât este ficțiune?
Scenariul recreează situația reală, în sensul că el a urmat într-o bună măsură traseul scrisorii până la Moș Crăciun așa cum se desfășoară el în cadrul programului fundației. Împreună cu George am citit o serie de scrisori scrise chiar de copiii din program. A fost un deliciu real să trecem prin acele scrisori. Au o sinceritate și o simplitate năucitoare. Scrisoarea din spot, pe care o scrie copilul și pe care noi o auzim citită de el, a plecat de la una existentă și este ușor modificată de noi. În concluzie, aș zice că scenariul este foarte aproape de cum se petrec lucrurile în realitate în cadrul proiectului. La fel și set-ul în care am filmat. Casa este monument istoric. Dacă îmi aduc aminte bine are în jur de 90 de ani.
Cu cine aţi mai colaborat pentru acest spot?
Echipa este de fiecare dată aceeași: George și cu mine, alături de o serie de oameni cu care am mai lucrat. Încercăm să avem continuitate pentru că o echipă rodată se mișcă bine. În general, oamenii cu care pleci la drum rămân lângă tine pentru că începi să împărtășești un anumit stil de lucru și fiecare știe exact ce are de făcut.
Proiectul realizat pentru deschiderea stagiunii 2013/2014 a Operei Naţionale Bucureşti este remarcabil (https://vimeo.com/90330123 – prin amabilitatea Operei Naţionale Bucureşti). Au fost implicați aceeași oameni?
Da, în mare parte. A fost un drum interesant pentru că există o serie de spoturi pentru spectacole clasice, dar montate într-o manieră cu totul nouă. Provocarea a venit mai ales din direcția asta, pentru că spoturile trebuiau să fie altceva decât făcusem până atunci. Am avut destul de multă libertate din punct de vedere creativ și deci și presiunea a fost ceva mai mare.
Ce alte pasiuni “artistice” mai ai?
Mai fac poze din când în când. Dar e mult spus o pasiune. E mai mult dorința de a păstra ceva care probabil în următoarele cinci minute nu va mai fi acolo.
Se spune că dacă vrei să-i faci pe zei să râdă, să le povestești de planurile tale de viitor. Și totuși, care sunt planurile tale de viitor?
Știu că poate să sune ciudat, dar în general nu îmi fac planuri de viitor. Cel mult pot să mă gândesc la o direcție și ea în momentul de față este să continui să fac lucrurile cât mai bine. Să te gândești prea mult la viitor cred că te scoate din prezent și în felul ăsta poți rata o serie de lucruri care se întâmplă chiar sub ochii tăi.
Mulțumim și așteptăm următoarele tale proiecte.
Profil
Nume: Alexandru Iureș
Data nașterii: 28.01.1983
Locul nașterii: București
Ocupație: Regizor
