Rodica are șase copii. Cel mai mare are 17 ani, iar cel mai mic trei. Aseară, înainte să plece la serviciu, în tura de noapte, le-a gătit. Supă de macaroane.
– Mami, ce ciorbă ne faci?, o întrebase Cristina.
– Știți ce fac? Uite, am două pungi de macaroane, unele spirale și unele simple. Facem un pic de supă, i-a spus mama.
– E bună, mami!, s-a bucurat copila.
La 34 de ani, Rodica este capul familiei. Soțul nu are serviciu. Mai lucrează cu ziua prin sat. Casa lor are două camere: una 2 pe 2 metri și cealaltă 2 pe 3 metri. Trăiesc din salariul minim pe economie pe care femeia îl primește de la Centrul de Îngrijire a Bătrânilor din Cenade, Alba, și din alocațiile copiilor. Nu se plânge. Dumnezeu i-a dat copiii, Dumnezeu o va ajuta să îi crească.
Cristina, elevă în clasa a treia și sora ei, Elena, cu un an mai mare, merg în fiecare zi la after-school-ul din Cenade. La „centru”, 20 de copii din familii vulnerabile, din clasele pregătitoare, până la clasa a patra, primesc zilnic o masă caldă. Aici își fac temele, dar și diverse alte activități non-formale. Învață de la cum să se spele corect pe dinți – au primit câte un kit pentru igienă personală -, cum să facă origami, să cultive legume sau să cânte la mandolină, până la cursuri de dezvoltare a inteligenței emoționale, susținute de un psiholog.
Sunt copii cu nivel de trai scăzut, copii cu risc de abandon școlar. Mulți au părinții plecați în străinătate sau cu probleme de sănătate.
În fiecare zi, la ora 12, asistenții sociali îi așteaptă să iasă de la ore și îi duc la after school. La ora 16 pleacă acasă.
Foto caritas-blaj.ro
Viața unei bune părți din comunitatea mică din Cenade gravitează în jurul centrului de zi. „Pe mine mă ajută enorm de mult că Elena și Cristina merg în fiecare zi la centru. Sunt zile în care eu lucrez și 12 ore. Nu aș putea face temele cu copiii. Iar condițiile sunt mai bune ca acasă”, spune Rodica.
De la after school fetele au primit și anul acesta rechizite. „Și în timpul anului școlar, dacă au văzut doamnele de la centru că fetele nu mai au creion sau gumă de șters, le-au dat. Sunt lucruri mici pentru unii, dar pentru mine contează”.
Până vara asta, când au mers toți într-o tabără gratuită, mulți dintre copiii care vin la after school nu ieșiseră niciodată din satul natal.
„În primul rând, copilului trebuie să îi dăm încredere de sine. Așa ne spune doamna psiholog”
Rodica vine la Centrul de zi pentru copii din Cenade, unde și părinții primesc consiliere psihologică. Nu a lipsit de la nicio ședință de consiliere, fie individuală sau de grup.
„Doamna psiholog face întâlniri cu părinții. Ne spune cum putem crește bine un copil. Ne-a spus că sunt diferite comportamente, pe etape de vârstă. Într-un fel se comportă copiii când sunt mici, altfel când ajung la adolescență. În primul rând, copilului trebuie să îi dăm încredere de sine. Chiar dacă a făcut un lucru rău, a spart ceva, să nu îl certăm. Tulai Doamne, ce ai făcut, de ce ai spart? Nu. Pentru că atunci el se simte, cum s-ar spune, la marginea drumului. Îi zicem hai, lasă, că facem noi cumva și rezolvăm. Nu trebuie să te arăți în fața lui că-i de vină”, ne povestește Rodica.
I se luminează fața când vorbește despre copii. „Cristina e premiantă. A trecut în clasa a treia. Vine la centru din clasa pregătitoare. A luat premiul întâi și anul asta, și anul trecut. Elena, sora ei, are 10 ani. „Elena are o dezvoltare mai înceată. Dar se lucrează cu ea în ritmul ei”.
Răzvan, băiatul cel mare, de 17 ani, a mers la școală doar până la clasa a patra. Are un handicap și a trebuit să abandoneze cursurile, spune mama lui. Al doilea, după vârstă, Ovidiu, e în clasa a opta. Vrea să se facă șofer pe tir. Urmează apoi Cristina și Elena, singurele care merg la after school. De la anul o va aduce aici și pe Dalia, 5 ani. Ioana, mezina, are 3 ani și este nedezlipită de Răzvan.
Copiii se simt bine la after-school și nu ar lipsi pentru nimic.
„Iarna, dacă sunt răcite și trebuie să le țin acasă două-trei zile, fetele îmi spun: Eu trebuie să mă duc mâine la centru, mami. Dar ce vrei să faci la centru? Avem de scris și apoi trebuie să facem activitate. Adică să lucreze în grup. De exemplu, de ziua mărțișorului au lucrat mărtișoare, le-au vândut și doamna Magda a cumpărat pentru copii diverse lucruri. Sunt hărnicuți alături de doamna”, zâmbește Rodica.
Băiatul de clasa opta îi solicită mamei, de multe ori, sprijinul la teme. Rodica a făcut doar opt clase. „Îmi cere imposibilul. Nu am nici timpul necesar. Și eu nu știu, nu mai corespund noțiunile pe care le știu eu cu ce le predă acum”. I-ar plăcea să îl poată aduce și pe el la after school, dar, pentru că nu există spațiul și personalul necesar, centrul nu poate primi decât 20 de copii, și doar până la clasa a patra.
La centru, fetele au învățat să fie respectuoase, îndemânatice, ordonate. Și să își prețuiască lucrurile. Iar asta e un lucru mare. Își adună de pe masă, își strâng papuceii. „Ne-am dus în vizită la un văr. A venit copilul lui de la grădiniță. Ghiozdanul era aproape de ușă, hainele către fereastră. Fata zice: Mama, dar eu nu fac așa. Pe mine doamna Magda nu m-a învățat să fac treaba asta. Eu îi zic: Vezi, mami, tu să fii cuminte, să nu faci ca Rareș”, zâmbește mama. Apoi băiețelul a luat tableta. „E și vina noastră”, continuă femeia. „Discutam cu doamna de la centru: noi, părinții, suntem de vină. Copiii vin și ne bâzâie: Mă lași, mă lași, mă lași? Și noi, ca să scăpăm de gura lor: no, du-te și fă și dă-mi pace. Doamna psiholog m-a învățat că dacă am spus nu, nu rămâne. Și gata. Trebuie să te ții tare, chiar dacă te doare, cum s-ar zice. Ai spus o singură dată nu, apăi copilul poate să zică până mâine mă lași, mă lași. „Nu” rămâne.”
Privitul la TV este cu „program” în familia cu șase copii. Fetele vin obosite de la centru și stau o oră în pat. Pe cele mici nu le lasă la orice fel de desene. „Sunt desene care transmit stări negative și automat fetele devin agitate, nu mă mai pot înțelege cu ele. Fug prin casă, imită tot ce văd acolo. Le fac program pentru uitatul la TV, le pun pe un program: Nu vrei să te uiți? Să fii sănătos, te uiți mâine, dacă vrei”.
De Crăciunul trecut, Moșul le-a adus fetelor tot ce au cerut: geacă, pantofi și ghiozdan. Nu au cerut dulciuri. Nici jucării. Moșul a aflat că mai au acasă frați și le-a pus în pachete și lor câte ceva. „Ce le-am luat eu copiilor? Până și brăduțul l-am primit, dacă mă credeți”.
„Am reușit să creștem numărul de copii care frecventează after school-ul”
Magda Chiciudean are 40 de ani și lucrează de patru ani ca asistent social în cadrul Asociației Caritas Mitropolitan Greco-Catolic Blaj. Este coordonator la două centre pentru copii, Centrul de zi Cenade și Centrul din Bucerdea.
Rodica o vede pe Magda ca pe sora pe care nu a avut-o niciodată. „Vin aici și mai povestesc cu dna Magda. Ea mă întreabă: Cum vă mai descurcați? Greu, foarte greu, dna Magda. Dar să fie copiii sănătoși. E tot ce îmi doresc”.
Magda e iubită de toți copiii. Niciunul nu pleacă acasă după-amiaza până nu o îmbrățișează.
After-school-ul din Cenade, înființat în octombrie 2015, a fost realizat în cadrul programului Investiție în Mediul Rural, cu sprijinul Fundației Vodafone România.
„Centrul funcționează ca serviciu licențiat. Am reușit să creștem la 20 numărul de copii care frecventează after school-ul, de la 15 inițial. Copiii din familii vulnerabile își fac aici temele și mănâncă un prânz cald. Avem și foarte multe activități de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă, servicii de consiliere psihologică individuală și de grup”, punctează Magda Chiciudean.
Îi sună telefonul și se oprește din povestit. O mămică îi spune că va trece a doua zi pe la centru. A terminat concediul de maternitate și acum caută ceva de lucru. „Eu le ajut cu drag, dacă aflu informații despre locuri de muncă”.
Împreună cu colegii ei, Magda Chiciudean a strâns, în timp, un grup de voluntari care se implică în activități cu copiii.
„Voluntarii sunt de toate vârstele. Colaborăm cu învățătoare din comuna Valea Lungă. Vin în fiecare lună și îi ajută pe copii la teme, dar și la ateliere de creație. La atelierele de origami avem o doamnă care cunoaște bine această tehnică. La școala de vară, ne vin voluntari tineri, cu energie multă. Timp de o săptămână, copiii din centru, dar și alți copii din comunitate participă la ateliere de pictură, muzică, teatru, jocuri. Ne alegem o temă, anul acesta am avut Natura, prietena mea. Anul trecut am avut ca temă Satul românesc și am realizat cu toții o machetă”.
Tot cu voluntarii au amenajat grădina, în primăvară. Zece voluntari seniori din Târnăveni au ajutat la săpat. Toamna asta copiii au cules roșii, gogoșari, vinete, ceapă, capia.
Între voluntari se numără și foști beneficiari, care acum sunt copii mai mari. „Vin și ne ajută, trec des pe la noi, ne salută, nu ne uită. Sau dacă au avut nevoie de ceva ne-au spus – nu am creion, pix cu gel, liniar. Iar noi i-am ajutat”.
Cei care doresc să devină voluntari la Centrul de zi pentru copii Cenade pot completa formularul de înscriere aici.
