În urmă cu trei ani, când Cristian Căldăraru ținea un curs de prim ajutor calificat pentru viitorii paramedici ai SMURD, a văzut că unui pompier din sală i se umplu ochii de lacrimi. Vorbea atunci despre manevrele salvatoare care trebuie făcute în cazul în care cineva se îneacă cu mâncare și nu mai poate să respire. După curs, instructorul l-a luat pe pompier deoparte și l-a întrebat ce se întâmplase. „Mi-a mărturisit că, atunci când avea 17 ani, un prieten foarte bun al lui a murit după ce s-a înecat cu o bucată de carne. Ce era dureros era că el era de față. Ce era și mai dureros este că niște manevre simple i-ar fi salvat viață”, povestește Cristian Căldăraru, reprezentant al Departamentului pentru Situații de Urgență, care a fost ani buni paramedic SMURD și formator în cadrul ISU.
De-a lungul timpului a a văzut de multe ori cât de debusolați și neputincioși se simt oamenii când cineva își pierde lângă ei cunoștința, iar ei nu știu ce să facă. Și a făcut eforturi să îi învețe pe cât mai mulți cum să acorde primul ajutor.
Cu fiecare minut de la instalarea stopului cardio-respirator, șansele pacientului scad dramatic, dacă nu se încep manevrele de resuscitare
Un centru mobil de instruire merge dintr-un oraș în altul a țării pentru a le arăta românilor care sunt principalele manevre de resuscitare care trebuie făcute într-o situație de urgență, dar și cum să reacționeze în caz de cutremur sau de alte dezastre naturale. Proiectul, inițiat de Departamentul pentru Situații de Urgență a fost susținut de Fundația pentru SMURD, cu finanțare de la Fundația Vodafone România, și a ajuns până acum în 38 de orașe.
Echipe formate din paramedici, dar și de subofițeri ISU care se ocupă de prevenirea dezastrelor le arată celor care se înscriu la cursurile din cadrul caravanei „Fii pregătit” cum să crească șansele de supraviețuire pentru ei și cei dragi în cazul unui eveniment nefericit.
„Este vital ca oamenii să știe să acorde primul ajutor. Nu poate exista o ambulanță pentru fiecare persoană. În mediul urban, timpul de reacție este undeva în jur de 8-9 minute, iar în mediul rural undeva de 12 minute.
Atât durează până să ajungă echipajele medicale. Cu fiecare minut de la instalarea stopului cardio-respirator, șansele pacientului scad dramatic, dacă nu se încep manevrele de resuscitare. Asta înseamnă că dacă cineva ar începe manevrele de resuscitare imediat după ce are loc stopul cardio-respirator ar mai crește șansele de revenire ale acelei persoane”, explică Cristian Căldăraru.
„E foarte important să avem un sistem public de urgență bine pus la punct, dar e bine ca fiecare cetățean să cunoască manevrele de resuscitare”
Cursurile se țin în cadrul unui centru mobil de instruire: un tir care este transformat în sală de conferințe cu ecrane și echipamente de prim ajutor și care dispune și de o zonă unde se desfășoară exercițiile practice. „Acest centru mobil de pregătire nu face altceva decât să introducă un sistem de prevenție la nivelul populației, care ușor-ușor începe să înțeleagă că e foarte important să avem un sistem public de urgență bine pus la punct, dar și că e bine ca fiecare cetățean să cunoască manevrele de resuscitare”, spune reprezentantul DSU.
Acesta a povestit cum a răspuns odată unui apel făcut la 112 și s-a dus acasă la o femeie de 60 de ani care își pierduse cunoștința. „Când am ajuns, am avut bucuria să vedem că persoana își revenise și să vedem că era așezată într-o poziție corespunzătoare. Fiica respectivei femei participase la un curs de prim-ajutor în cadrul Caravanei „Fii pregătit” și a fost învățată că dacă o persoană este inconștientă, dar respiră, ea trebuie așezată într-o poziție laterală de siguranță astfel încât să îi asigure respirația adecvată până la sosirea echipajelor medicale”, spune Cristian Căldăraru (foto).
Din păcate, cazurile în care cineva știe exact cum să reacționeze într-o situație de urgență sunt destul de rar întâlnite.
Când cineva leșină, de exemplu, cei mai mulți încearcă să-l trezească dându-i palme, stropindu-l cu apă sau dându-i să miroasă oțet ori spirt, metode care, deși împământenite în mentalul colectiv, sunt, spune reprezentantul DSU nepotrivite. „Nu de puține ori am fost pus în fața faptului împlinit și, după ce am rezolvat cazul, am discutat în calitate de comandat de echipaj cu aparținătorii și le-am explicat ce trebuie făcut. Dacă aceste metode ar funcționa, le-am folosi și noi”, arată el.
„Mie nu mi se poate întâmpla așa ceva”, gândesc deseori oamenii și, din acest motiv nu ajung să meargă la cursuri de prim ajutor, iar situațiile de urgență îi găsesc nepregătiți. Din nefericire, în unele cazuri este vorba chiar despre copii.
Cursanți de la 2 la 79 de ani
„Am fost puși în situația în care am mers la un caz, din fericire nu atât de grav, în care un copil își băgase o biluță într-un din nări. Când am ajuns, i-am găsit pe părinți complet depășiți, starea copilului începea ușor ușor să se degradeze. Le-am sugerat părinților să facă cursuri de prim ajutor și m-am întâlnit apoi cu ei chiar în caravană”, povestește reprezentantul DSU. Este bucuros să vadă că mulți dintre cei care vin să ia cursuri de prim ajutor în cadrul caravanei „Fii pregătit” își iau cu ei și copiii. „Vin copii începând cu vârsta de 2 ani, iar cea mai în vârstă cursantă pe care am întâlnit-o avea 79 de ani și era însoțită de un copil. Este important să începem pregătirea pentru situații de urgență de la vârste mici”, crede Cristian Căldăraru.
Pe lângă cunoștințele de prim ajutor, mai este nevoie de ceva atunci când viața cuiva este în pericol și când, depășiți de situație, ceilalți tind să își piardă capul: de una sau două secunde de calm, în care să te gândești cu luciditate la ce este de făcut.
